Transceiver-ul cu fibră optică este un dispozitiv folosit pentru a transmite semnale optice în comunicațiile cu fibră optică. Este alcătuit dintr-un emițător de lumină (diodă emițătoare de lumină sau laser) și un receptor de lumină (detector de lumină), utilizate pentru a converti semnalele electrice în semnale optice și pentru a le converti invers.
Transceiverele cu fibră optică servesc ca o punte între semnalele optice și electrice în sistemele de comunicații cu fibră optică, realizând o transmisie de date de mare viteză și stabilă. Poate fi utilizat în rețelele locale (LAN), rețelele extinse (WAN), interconexiunile centrelor de date, stațiile de bază de comunicații fără fir, rețelele de senzori și alte scenarii de transmisie de date de mare viteză.
Principiul de funcționare:
Transmițător optic: Când este recepționat un semnal electronic, sursa de lumină (cum ar fi un laser sau LED) din transmițătorul optic este activată, generând un semnal optic corespunzător semnalului electric. Aceste semnale optice sunt transmise prin fibre optice, iar frecvența și metoda lor de modulare determină rata de transmisie a datelor și tipul de protocol de transmisie.
Receptorul optic: Receptorul optic este responsabil pentru convertirea semnalelor optice înapoi în semnale electrice. De obicei, folosește fotodetectoare (cum ar fi fotodiode sau diode fotoconductoare), iar atunci când semnalul luminos intră în detector, energia luminoasă este convertită într-un semnal electric. Receptorul demodulează semnalul optic și îl transformă în semnalul electronic original.
Componente principale:
●Transmițător optic (Tx): responsabil pentru conversia semnalelor electrice în semnale optice și transmiterea datelor prin fibre optice.
●Receptor optic (Rx): Primește semnale optice la celălalt capăt al fibrei și le convertește înapoi în semnale electrice pentru procesare de către dispozitivul de recepție.
●Conector optic: folosit pentru a conecta transceiver-uri cu fibră optică cu fibre optice, asigurând transmiterea eficientă a semnalelor optice.
●Circuit de control: utilizat pentru a monitoriza starea emițătorului și receptorului optic și pentru a efectua ajustările și controalele necesare semnalului electric.
Transceiverele cu fibră optică variază în funcție de rata de transmisie, lungimea de undă, tipul de interfață și alți parametri. Tipurile obișnuite de interfață includ SFP, SFP+, QSFP, QSFP+, CFP etc. Fiecare tip de interfață are un scenariu de aplicație specific și un domeniu de aplicare specific. Transceiverele cu fibră optică sunt utilizate pe scară largă în domeniile de comunicații moderne, oferind suport tehnic cheie pentru transmisia cu fibră optică de mare viteză, distanță lungă și pierderi reduse.
Ora postării: 21-sept-2023